Nume de transilvaneni stabiliti in plasa Harsova

romani din Dobrogea

Nume de transilvaneni stabiliti in plasa Harsova. (Ion Georgescu, Românii transilvăneni în Dobrogea, în Analele Dobrogei, anul X, 1929).  Fragmentele sunt extrase din “HARSOVA ORAS BIMILENAR – CRESTOMAȚIE ” Alcătuită de Prof. AL. MIHAI-DOGARU.

romani din Dobrogea
Nuntă țărănească în Dobrogea | credit foto: Anatole Magrin | sursa foto: albumul Dobrogea. Cheia de boltă, Dan Arhire via adevarul.ro

“În plasa Hârșova încă sunt numeroși Transilvăneni, atât în comuna urbană reședință de plasă (88 de familii!) cât și în celelalte comune și anume: Cartal, Ciobanu, Gălbiori sau cum se numea mai înainte Saragea și în satul Băltăgești, Gârliciu, Ghizdărești, Muslubei și în satul Șiriu, (117 familii) Sarai, Satișchioi, și Topalu(…)

 

În plasa Hârșova încă avem puternice așezări ardelenești. De aceea aici, ca și la Medgidia, lista numelor de familie, cu toate suprimările cele odată menționate, e considerabilă .

 

Iat-o: Alduca, Alesiu, Apostol, Arsenie, Bădicu, Bărdaș, Beleșică, Beju, Bercu, Berghișan, Boroș, Brătianu, Brătulescu, Brumă, Bulgărea, Burhai, Busuioc, Cartoman, Cazan, Cocan, Coltofeanu, Corneanu, Cosneanu, Crisbășeanu, Dan, Deleanu, Dobruș, Ercuș, Fărcaș, Feșileanu, Firibă, Gașpar, Gimbă, Grosu, Grovu,Herda, Ioneticu, Ivașcu, Jinga, Limbă, Luncan, Mălușel, Mândreanu, Manu, Marșavela, Mazere, Mihu, Moșoiu, Mustață, Nenciu, Odor, Ovessa, Păcală, Pescar, Picioruș, Păiticu, Podaru, Popea, Popoțincu, Pricopie, Pripici, Purice, Răchițan, Răcoșanu, Râmbu, Rășinaru, Renciu,Sârbu, Stelea, Sulică, Șotilă, Știrbu, Tocnean, Tudorică, Țențu, Ursu, Verzeanu, Vulpoiu.

 

Pe cât ne stă în putință, din însemnările nu întotdeauna complete ale dosarelor cercetate, vom încerca să întregim acest tablou, arătând cu numele pe coloniștii transilvăneni mai vechi ca anul 1880.

Astfel e Dumitiu din Hârșova, venit aici din Covasna la 1850, deci înainte de războiul Crimeic, iar în timpul acestui războiu(1854) se așează în Sarai (Plasa Hârșova) Dragomir Munteanu, de fel din Covasna și el, sau frații Luca, și Costache Oancea, stabiliți în Dobrogea în însuși anul războiului Independenței (1877).

 

Sub raport material, în General, putem spune că acești coloniști sunt destul de bine situați. (…).

Cităm, ca exemplu pe frații Oancea, dintre care unul (Luca Oancea), pe lângă negoțul ce purta în Hârșova, avea în această localitatea și 2620 ha, o anual moară cu aburi, plătind anual o dare de 2171 lei aur după un venit de 37,583 lei – iar celălalt ( Cotache Oancea) proprietar în Izvorul Mare, cu numele turcesc Mamut-Cuius, avea aproape tot atâtea hectare pe mereaua acestei comune, apoi două mori, care-i aduceau acelaș venit anual, ca și fratelui său, pentru care era la fel de impus. (…)

 

În Hârșova mai e și Nic. Oancea, negustor care a cumpărat în total 740 ha.

 

O dovadă strălucită de mare deșteptăciune firească a poporului nostru din Ardeal, care îl face destoinic pentru opera atât de grea a colonizării în mijlocul celor mai diferite neamuri, ne oferă și viața lui Nicolae Țârcă (zis și Circa), fost vice-consul austriac în Hârșova, mai apoi multă vreme consilier județean în Constanța. Ivindu-se anume un conflict între plugarii tătari din Șiriu și Muslui de o parte și economul de vite (oierul) Radu Bercaru, pe de altă parte, -Țârcă a știut să facă dreptate acestuia, chiar când caimacanul și pașa nu puteau face nimic, deși recunoșteau dreptatea oierului român, care plătise arenda pe mai mulți ani înainte pentru pășunatul vitelor sale.

 

Venind cu toate acestea plugarii tătari din cele două comune să are și să strice cele locul de pășune al economului de vite, -acesta veni înarmat împreunp cu viceconsulul Țârcă și având fiecare câte un servitor înarmaâi la fel, au luat rând pe rând fierul plugului de la toți tătarii cari veneau să spargă țelina.

Fiarele astfel confiscate le-au depus la caimacamie, unde reprezentanții autorităților turcești au rămas uimiți de felul simplu , pacinic și practic, de a deslega aceasă chestiune încurcată. (…).”

 

Citește și:

Nume de transilvaneni stabiliti in plasa Harsova

Istoricul Dumitru Sandru despre Harsova (partea I)

Istoricul Dumitru Sandru despre ardelenii stabiliti in zona Harsovei (partea a II-a)

Hârșova – Wikipedia

alexandru mihai dogaru - nume de transilvaneni stabiliti in dobrogea

ALEXANDRU MIHAI DOGARU – profersor, animator cultural, folclorist. S-a născut la 24 octombrie 1941  în com. Ciobanu, Jud. Constanța. În localitatea natală își face studiile primare și gimnaziale. Urmează apoi cursurile Seminarului Teologic din Buzău, începe studiile universitare la Institutul Teologic din București, pe care le întrerupe, absolvă apoi la Institutul Pedagogic Constanța, Facultatea de Limba și Literatura Română, continuă la Universitatea. “Al. Ioan Cuza Iași ”

A funcționat în învățământ ca profesor predând limba și literatura română și limba latină la școlile din comuna natală , apoi la Liceul Teoretic “Ioan Cotovu” din Hârșova. A îndeplinit funcția de director de școală ( Ciobanu 1971 – 1980), director Casa de Cultură Hârșova (1980-1984) director adjunct (liceul Hârșova: 1996-1999)

A ieșit la pensie în anul 2004. În toată perioada a fost pasionat pentru strângerea de folclor local, colaborând cu prof. Dumitru Galavu și prof. Gheorghe Mihalcea. A participat la numeroase Sesiuni de comunicări științifice cu lucrări care au fost publicate în revistele de specialitate: Revista de Etnografie și Folclor și Datina.

Textele nu pot fi reproduse fără acordul autorului.

 

Distribuie: